Nu s-a găsit nimic
255 m²
1.700 €
02.09.2017
EDIL va pune la dispozitie o casa individuala cu 5 camere, bucatarie, 3 bai pentru inchiriere in CLUJ-NAPOCA, cartierul GHEORGHENI, in apropiere de NICOLAE TITULESCU. Casa are o suprafata utila de 255 mp. Casa este dispusa pe nivele astfel: demisol-- camera de depozitat si camera tehnica;, parter-- hol, bucatarie, loc d eluat masa, camara, living, birou, baie si terasa;, etaj 1-- hol, 2 dormitoare, 2 dressinguri, 2 bai, camera hobby care poate avea mai multe destinatii;. Aceasta este situata aproape de mijloacele de transport, in zona linistita. Aceasta are construita din caramida, acoperis de tigla metalica, fundatie de ciment, izolatie exterioara. Imobilul mai are si alte dotari precum centrala proprie, ferestre de termopan, usa din termopan, gradina, terasa, acces auto in curte, interfon, sistem de alarma, frigider, aragaz, masina de spalat. Anunturi publicate de: Edil Imobiliare
Mai mult olx.ro
4 camere
255 m²
1.700 €
05.09.2017
EDIL va pune la dispozitie o casa individuala cu 5 camere, bucatarie, 3 bai pentru inchiriere in CLUJ-NAPOCA, cartierul GHEORGHENI, in apropiere de NICOLAE TITULESCU. Casa are o suprafata utila de 255 mp. Casa este dispusa pe nivele astfel: demisol-- camera de depozitat si camera tehnica;, parter-- hol, bucatarie, loc d eluat masa, camara, living, birou, baie si terasa;, etaj 1-- hol, 2 dormitoare, 2 dressinguri, 2 bai, camera hobby care poate avea mai multe destinatii;. Aceasta este situata aproape de mijloacele de transport, in zona linistita. Aceasta are construita din caramida, acoperis de tigla metalica, fundatie de ciment, izolatie exterioara. Imobilul mai are si alte dotari precum centrala proprie, ferestre de termopan, usa din termopan, gradina, terasa, acces auto in curte, interfon, sistem de alarma, frigider, aragaz, masina de spalat. Anunturi publicate de: Edil Imobiliare
Mai mult olx.ro
5 camere
146 m²
1.499 €
01.08.2017
Vila este cocheta si intima si dispune de finisaje si amenajari de exceptie. Banu Manta Inchiriere vila foarte cocheta, construita in anul 2015, situata in apropierea intersectiei BANU MANTA - NICOLAE TITULESCU, amplasata intr-o curte comuna cu inca o constructie, pe o strada usor adiacenta, foarte linistita, o proprietate foarte potrivita pentru resedinta dar si birouri. In acest moment este nemobilata, dar in cazul in care viitorul chirias doreste, se poate mobila integral. Este compusa din 5 camere si dependinte. Parterul are living room open space impreuna cu bucataria de 32,35 mp si o baie de 4,85 mp, iar la intrare o veranda de 3,3 mp. Subsolul are 6,6 mp. La primul etaj sunt 2 dormitoare - 11,38 mp si 9,63 mp, hol si baie cu jacuzzi. Etajul 2 este compus de asemenea din 2 dormitoare si o baie cu dus cu hidromasaj si cromoterapie, la care adaugam o terasa de 13,8 mp. Toate baile si terasele au pardoseli cu gresie antiderapanta si faianta de o foarte buna calitate, realizate pe comanda. Intreg parterul are gresie portelanata si incalzire prin pardoseala. Vila este izolata termic exterior, dispune de centrala termica proprie, prize de internet, aer conditionat, are sistem de supraveghere video integrat si videointerfon pentru acces. Este in stare excelenta, libera si se inchiriaza la pretul de 1.499 euro. Daca se mobileaza pentru resedinta, pretul nu se modifica. usor discutabil Comision: 50% imediat, libera, in stare foarte buna
Mai mult imobiliare.ro
120 m²
2.700 €
22.07.2017
Coldwell Banker va propune spre inchiriere o proprietate compusa din constructie + teren, in imediata apropiere de Piata Chibrit. Imobilul se preteaza pentru un showroom auto, service auto sau alte activitati de birouri pentru ca beneficiaza de 900 mp de teren, 2 garaje, imobil compus din parter, etaj si mansarda avand o suprafata desfasurata de app. 120 mp cu amprenta de 61mp. Pentru informatii suplimentare va rog sa ma contactati. Descrierea zonei 1 MAI Ã�Â� CHIBRIT: Bd Ion Mihalache se intinde de la Pta Victoriei pana la intersectia cu Cal Grivitei, la Piata Chibrit. Cartierul 1 Mai este una dintre zonele selecte ale Bucurestiului, datorita numarului mare de case, dar si datorita faptului ca aici exista mai mult spatiu verde decat in alte zone din Capitala. Blocurile sunt putine si nu foarte inalte. Din cartierul 1 Mai se poate ajunge rapid in orice parte a Capitalei, folosind autobuzele sau troleibuzele sau metroul - statiile 1 Mai si Piata Victoriei. Un punct de reper important al acestei zone este Manastirea Casin, care se gaseste in zona verde, linistita si boiereasca a Domeniilor, aproape de Arcul de triumf, cu care se intrece in inaltime, fiind unul dintre lacasele de cult inalte din Bucuresti. Asa se face ca biserica poate fi vazuta de la distanta. Manastirea Casin a fost construita in 1937 de arhitectul Patriarhiei, Ionescu-Berechet si imbina stilul muntenesc brancovenesc (cu coloane la intrare) cu cel bizantin (mozaicuri si plan de cruce greaca centrata, arhitectura inalta si spatioasa). In zona regasim toate facilitatile necesare, de la magazine, piata, banci pana la muzee, parcuri sau institutii ale statului.In cartierul 1 mai se afla Facultatea de Agronomie, Facultatea Romano-Americana, Maternitatea Filantropia, spitalul CFR 2, spitalul Elias si spitalul clinic Sf. Maria. Mijloace de transport: autobuze ( 300, 282, 205, 620, 105), tramvaie ( 20, 24, 45, 41), metrou Pta Victoriei, 1 Mai. In ce priveste magazine si piete, pe Bd Ion Mihalache exista magazin Mega Image, Cris Tim, Piata Ion Mihalache, Pta Domenii, farmacii ( Sensiblu, Alissa, Centrofarm), magazine alimentare si non alimentare ( Altex, Germanos, Mini Prix, Kiltech, LJR), sedii banci ( Unicredit Tiriac Bank, BRD Ã�Â� Groupe Societe Generale, Credit Europe Bank, ING, Banca Romaneasca, Alpha Bank). Posta Romana se afla chiar vis a vis de Pta Ion Mihalache. Parcul Kiselef este amplasat de-o parte şi de alta a Soselei Kiseleff in triunghiul descris de bulevardul Ion Mihalache, bulevardul Aviatorilor şi strada Ion Mincu. Scoli si gradinite: Sc. 11 Heliade Radulescu(zona Kiseleff - Muzeul Taranului Roman) , - Liceul Teoretic Nicolae Iorga: (zona Piata Domenii, magazin Dioda, B-dul Ion Mihalache nr. 126) , Sc. 17 Pia Bratianu: (zona 1 Mai-Miciurin, in spatele Mega Image) , Sc. 171 Petre IspirescuÃ�Â� (zona Turda - pod Grant, parc Regina Maria), Sc. 3 Nicolae Titulescu: (zona primarie sector 1, Mega Image) , gradinita 42, 52, 97, 117. Acces facil catre zona comerciala Baneasa, aeroport Baneasa sau Otopeni, Gara De nord. Despre Coldwell Banker: Reteaua Coldwell Banker Affiliates of Romania detine cel mai mare portofoliu de locuinte vechi si planuieste o extindere puternica si in ceea ce priveste locuintele noi. Compania detine un portofoliu de peste 11 000 proprietati din segmentul rezidential vechi si cateva mii din segmentul nou. Departamentul de New Homes detine cel mai mare si important numar de proiecte rezidentiale din Romania, reprezentand cei mai importanti dezvoltatori ai momentului dar si marea majoritate a micilor dezvoltatori independenti care insumati reprezinta un procent important din totalul unitatilor locative construite in ultimii ani. Biroul Coldwell Banker Banu Manta a fost desemnat doi ani la rand (2010 si 2011) cel mai bun birou din intreaga retea Coldwell Banker din Romania, tinand cont de cifra de afaceri realizata. Cel mai important factor in realizarea acestei performante a fost reprezentat de serviciile superioare de consultanta imobiliara furnizate printr-un mix optim intre brokeri imobiliari cu experienta de peste 10 ani in piata imobiliara si juniori talentati si dedicati beneficiarilor nostri. Sucursala Banu Manta este localizata foarte aproape Piata Victoriei, fiind usor accesibila datorita mijloacelor de transport din zona. Brokerii afiliati biroului din Banu Manta sunt specializati atat in tranzactionarea locuintelor noi cat si a celor vechi, acoperind segmentele de mass market si proprietatile din zonele exclusiviste ale capitalei, fiecare fiind specializat pentru un anumit segment de piata. Acoperim cu precadere sectorul 1 (incepand de la Piata Victoriei, Carteirele 1 Mai si Bucurestii Noi, Aviatorilor, Aviatiei, Herastrau Baneasa sau zona Sistesti) si o buna parte din zona de nord a Ilfovului, avand in portofoliu proprietati din Pipera, Otopeni, Snagov, Corbeanca si nu numai. Id titirez: 1067538
Mai mult imobiliare24.ro
120 m²
799 €
05.06.2017
Inchiriere vila de lux, 2 camere, P+1+M, zona Cantacuzino, 800 m fata de centrul orasului Ploiesti. Imobilul este refacut total in anul 2014 , dispune de suprafata utila de 120 mp, construita 160 mp, iar curtea interioara amenajata, incojurata cu gard beton si porti din fier forjat, 150 mp. Compartimentarea este facuta in felul urmator: parter - living, bucatarie, dining room, grup sanitar, 2 holuri, camera tehnica etaj 1 - dormitor, dressing, grup sanitar, terasa, hol Incalzirea se face cu ajutorul centralei termice, atat prin calorifere cat si prin pardoseala, iar climatizarea se realizeaza prin aparate de aer conditionat disponibile in fiecare incapare. Izolatia exterioara de 12 cm ajuta, de asemenea, la mentinerea unei temperaturi confortabile pe timpul verii si la pastrarea caldurii pe anotimpul rece. Siguranta va aste asigurata de firma de paza si sistemul video de supraveghere . Finisajele si dotarile sunt de cea mai buna calitate, precum: gresie, marmura, parchet laminat, tamplarie PVC cu geam termopan tripan, usi interioare din lemn masiv, usi exterior metal si sticla, izolatie exterioara 12 cm, aparat aer conditonat in fiecare incapere, centrala termica, calorifere aluminiu etc Vecinatati: I.J.P. Prahova, Colegiul National “A.I. Cuza” Ploiesti, scoala gimnaziala “Nicolae Titulescu”, Rompetrol, Winmarkt Grand Center, banci comerciale, magazine, statii mijloace de transport in comun. Se inchiriaza conform pozelor la pretul de 800 Euro, negociabil in functie de perioada contractuala. Id titirez: 896505
Mai mult imobiliare24.ro
250 €
02.06.2017
White Mountain Property ofera spre inchiriere aceasta garsoniera deosebita situata in Centrul Istoric al Brasovului, in imediata apropiere a hotelului Aro Palace, avand o priveliste superba asupra cetatii, Parcului Central Nicolae Titulescu, drumul catre Poiana Brasov, Casa Armatei si masivul Tampa pe partea din spate. Garsoniera dispune de o structura aparte, avand baia si cabina de dus in aceeasi camera, insa, cu toate acestea, mobilate si echipate foarte elegant, cu materiale si electrocasnice de calitate superioara. Proprietatea a fost recent renovata complet si restaurata la standardele de alta data, cu sculpturi pe peretii inalti din camera principala, geamuri mari si deschise, cu vedere catre Dealul Cetatii, oferind un spectacol de culori si de imagini in orice perioada din an. Camera este complet mobilata si utilata intr-un stil elegant si clasic, combindand noul cu vechiul intr-un stil elegant. De asemenea, proprietatea este foarte aproape de toate restaurantele, barurile, de zone de transport in comun, magazine si toate atractiile turistice si culturale pe care acest oras le ofera, fiind caminul ideal pentru studenti, familii tinere sau expati. Pentru detalii suplimentare sau vizionari, va rog nu ezitati sa ma contactati. Colegii mei si cu mine va vom ajuta cu mare placere. White Mountain Property presents this exquisite studio for rent located in the Historic Centre of Brasov, near Aro Palace Hotel, with an amazing view of the Citadel, the Central Park, the road to Poiana Brasov and the Tampa Peak on the other side. The studio has an unusual structure, as the kitchen and the shower space are situated in the same room, yet elegantly furnished and fitted, only with high quality materials and appliances. It has been recently renovated and restored to its historic glory, with lovely sculptures on the high ceiling in the main room, large, open windows which allow the light to come in and an unobstructed view of the Citadel with its trees, offering a spectacular panorama any time of the year. The room is completely furnished and fitted in an elegant and classic style, combining the old with the new in a stylish manner. Moreover, the property is very close to all the restaurants, pubs, public transport, shops and all cultural and touristic attractions that this city offers, being the ideal home for students, young families or expats. For further details or viewings please do not hesitate to contact me. My colleagues and I will be happy to help and show you around.
Mai mult lajumate.ro
140 m²
1.200 €
29.04.2017
Coldwell Banker Banu Manta va propune spre inchirier un ibobil situat la 5 min de Piata Victoriei. Dispunerea este in 5 camere si grup sanitar la parter si de asemenea 5 incaperi la etaj. Piata Victoriei este localizata in sectorul 1 al capitalei, chiar in inima Bucurestiului. Aici se intersecteaza Calea Victoriei, Bulevardul Lascar Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Soseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti si Bulevardul Nicolae Titulescu. In jurul Pietei Victoriei sunt localizate o serie de cartiere exclusiviste, cartiere in care in ultimii ani s-au dezvoltat o serie de proiecte imobiliare de top, atat pe segmentul rezidential cat si cel de birouri, foarte apreciate chiar si in randul celor mai exigenti cumparatori sau chiriasi. Din punct de vedere imobiliar, caracteristicile cartierelor din zona sunt unitare, adica arhitectura caselor si a vilelor este in cea mai mare parte clasica imbinand stiluri arhitecturale deosebite, ce abunda in eleganta si rafinament. Proiectele imobiliare dezvoltate in ultimii ani, in marea lor majoritate formate din blocuri de apartamente cu regim de inaltime redus, se incadreaza perfect in peisajul arhitectural al zonei, astfel incat nu vom intalni vile clasice si blocuri de locuinte cu arhitecturi ultramoderne. Apartamentele din zona sunt construite dupa ultimile standarde, camere spatioase, spatii vitrate mari, amejari de lux. In anii 80 – 90, tot in vecinatatea Pietei Victoroiei, mai precis in cartiere ca Titulescu – Piata 1 Mai, pana inspre podul Grant s-au construit blocuri de 8 – 10 etaje. Aceste blocuri, pentru piata „veche” sunt printre cele mai cautate in randul persoanelor care doresc sa isi cumpere un apartament intr-o zona foarte buna a capitalei la un pret decent. Descrierea infrastructurii: In Piata Victoriei se afla o serie de cladiri importante, printre care cladirea Guvernului Romaniei, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Muzeul Taranului Roman si Muzeul National de Geologie. Piata Victoriei este considerata ca fiind cel mai important centru financiar al Capitalei, aici fiind construite in ultimii ani o serie de officebuilding-uri importante: BRD Tower, America House, Europe House, cladirea Generalli, precum si o serie de cladiri in curs de finalizare. Piata Victoriei este unul dintre cele mai importante noduri rutiere ale Capitalei, practic de aici ajungi imediat oriunde. avnd la dispoziţie metroul (M1 si M2), autobuze (205, 300, 381, 783) sau tramvaie (24, 34, 45, 46). Despre Coldwell Banker: Reteaua Coldwell Banker Affiliates of Romania detine cel mai mare portofoliu de locuinte vechi si planuieste o extindere puternica si in ceea ce priveste locuintele noi. Compania detine un portofoliu de peste 11 000 proprietati din segmentul rezidential vechi si cateva mii din segmentul nou. Departamentul de New Homes detine cel mai mare si important numar de proiecte rezidentiale din Romania, reprezentand cei mai importanti dezvoltatori ai momentului dar si marea majoritate a micilor dezvoltatori independenti care insumati reprezinta un procent important din totalul unitatilor locative construite in ultimii ani. Biroul Coldwell Banker Banu Manta a fost desemnat doi ani la rand (2010 si 2011) cel mai bun birou din intreaga retea Coldwell Banker din Romania, tinand cont de cifra de afaceri realizata. Cel mai important factor in realizarea acestei performante a fost reprezentat de serviciile superioare de consultanta imobiliara furnizate printr-un mix optim intre brokeri imobiliari cu experienta de peste 10 ani in piata imobiliara si juniori talentati si dedicati beneficiarilor nostri. Sucursala Banu Manta este localizata foarte aproape Piata Victoriei, fiind usor accesibila datorita mijloacelor de transport din zona. Brokerii afiliati biroului din Banu Manta sunt specializati atat in tranzactionarea locuintelor noi cat si a celor vechi, acoperind segmentele de mass market si proprietatile din zonele exclusiviste ale capitalei, fiecare fiind specializat pentru un anumit segment de piata. Acoperim cu precadere sectorul 1 (incepand de la Piata Victoriei, Carteirele 1 Mai si Bucurestii Noi, Aviatorilor, Aviatiei, Herastrau Baneasa sau zona Sistesti) si o buna parte din zona de nord a Ilfovului, avand in portofoliu proprietati din Pipera, Otopeni, Snagov, Corbeanca si nu numai. Id titirez: 981936
Mai mult imobiliare24.ro
5 camere
320.000 €
04.04.2017
CGA Home Consulting va propune spre vanzare / inchiriere un superb duplex, de 188 mp, situat pe nivelurile 1 si 2 ale unei vile interbelice cu regim de inaltime P+2, amplasata in inima Bucurestiului, in zona Capitale. Apartamentul satisface cele mai rafinate gusturi, atat prin compartimentare, calitatea constructiei, cat si amplasament. Vila ofera un plus de siguranta, construita cu o fundatie de 4,5 m adancime si pozitionata pe structura cu bile, astfel incat in eventualitatea unui seism, constructia nu va fi afectata. De asemenea, apartamentul are intrare separata si se vinde cu o mica curte si garaj inclus. Avand o suprafata de 188 mp utili, apartamentul este compartimentat eficient. Acesta este compus din 4 dormitoare, living, 3 bai si bucatarie. De pe scara de acces, ajungem in hol, unde avem in partea dreapta o toaleta de serviciu, bucatarie, doua camere, iar in partea stanga inca o camera, de unde putem trece spre livingul spatios si luminos, cu o vedere superba asupra cartierului Dorobanti. La etajul superior avem inca o camera spatioasa si o baie. Apartamentul dispune de 3 debarale, 4 aparate de aer conditionat, termopane, iar incalzirea se face prin centrala proprie. Apartamentul se vinde nemobilat si reprezinta un bun valoros, atat ca si investitie, putand fi usor inchiriat ca si sediu de firma, cat si ca spatiu rezidential. Pretul este negociabil. Proprietatea este disponibila imediat. Fiind situat intr-o zona prestigioasa, apartamentul presupune accesibilitate fata de toate punctele de interes ale Capitalei, cat si numeroase facilitati. Astfel, in imediata proximitate a apartamentului regasim facilitati precum: hypermarket (Mega Image), transport in comun (3 minute - Metrou Piata Victoriei, RATB nr. 1, 46, 182, 300, 381, 783, N113, N119 etc), parc (Parcul Kiseleff, Parcul Herastrau), sanatate (Clinica Washington, Spitalul Clinic Sfânta Maria, Spitalul Clinic Filantropia, Spitalul Medas, Centrul Medical Sanador, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu), sport (World Class Fitness Center America House), educatie (Colegiul Național Ion Luca Caragiale, Școala Gimnazială Titu Maiorescu, Scoala Gimnazială Nicolae Titulescu, Grădinița Numărul 248, Școala Gimnazială Ion Heliade-Rădulescu, Colegiul National Tudor Vianu, Colegiul Național Ion Neculce, Școala Gimnazială Elena Văcărescu), cafenele si restaurante ( Restaurant Club Select, Le Consul, Trattoria Buongiorno, Meron, Starbucks, Subway, Fitto Cafe si multe altele). Pentru detalii si vizionari, va rugam sa ne contactati! Id titirez: 912561
Mai mult imobiliare24.ro
2 camere
815 €
13.03.2017
Apartamentul de inchiriat este situat in zona ultracentrala, Piata Victoriei, in apropiere de American House, la 2 minute distanta de statia de metrou Victoriei. In apropiere: Muzeul Antipa, Muzeul Taranului, Parcul Kiseleff. Va propun la inchiriere un apartament deosebit, mai exact un concept deluxe. Tipul de apartament se adreseaza unui cuplu tanar sau unei personae tinere, dinamice caruia ii place sa traiasca intr-o zona activa din centru orasului. Apartamentul se inchiriaza complet mobilat si utilat lux, atentia pentru detalii fine si folosirea de materiale de calitate au dus la obtinerea unui apartament de clasa superioara, camerele au parchet din lemn masiv, iar holul, bucataria si baia au gresie si faianta de la producatorul Marazzi. Stilul minimalist este prezent peste tot, sunt piese de mobilier si accesorii de la producatori internationali de top precum; Class Living, RovereMobili, Poliform, Arlex Italia, John Lewis. Livingul este spatios, zona de lounge. Pentru mai multe detalii va stau la dispozitie. Descrierea zonei VICTORIEI: Piata Victoriei este localizata in sectorul 1 al capitalei, chiar in inima Bucurestiului. Aici se intersecteaza Calea Victoriei, Bulevardul Lascar Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Soseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti si Bulevardul Nicolae Titulescu. In jurul Pietei Victoriei sunt localizate o serie de cartiere exclusiviste, cartiere in care in ultimii ani s-au dezvoltat o serie de proiecte imobiliare de top, atat pe segmentul rezidential cat si cel de birouri, foarte apreciate chiar si in randul celor mai exigenti cumparatori sau chiriasi. Din punct de vedere imobiliar, caracteristicile cartierelor din zona sunt unitare, adica arhitectura caselor si a vilelor este in cea mai mare parte clasica imbinand stiluri arhitecturale deosebite, ce abunda in eleganta si rafinament. Proiectele imobiliare dezvoltate in ultimii ani, in marea lor majoritate formate din blocuri de apartamente cu regim de inaltime redus, se incadreaza perfect in peisajul arhitectural al zonei, astfel incat nu vom intalni vile clasice si blocuri de locuinte cu arhitecturi ultramoderne. Apartamentele din zona sunt construite dupa ultimile standarde, camere spatioase, spatii vitrate mari, amejari de lux. In anii 80 – 90, tot in vecinatatea Pietei Victoroiei, mai precis in cartiere ca Titulescu – Piata 1 Mai, pana inspre podul Grant s-au construit blocuri de 8 – 10 etaje. Aceste blocuri, pentru piata „veche” sunt printre cele mai cautate in randul persoanelor care doresc sa isi cumpere un apartament intr-o zona foarte buna a capitalei la un pret decent. Descrierea infrastructurii: In Piata Victoriei se afla o serie de cladiri importante, printre care cladirea Guvernului Romaniei, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa, Muzeul Taranului Roman si Muzeul National de Geologie. Piata Victoriei este considerata ca fiind cel mai important centru financiar al Capitalei, aici fiind construite in ultimii ani o serie de officebuilding-uri importante: BRD Tower, America House, Europe House, cladirea Generalli, precum si o serie de cladiri in curs de finalizare. Piata Victoriei este unul dintre cele mai importante noduri rutiere ale Capitalei, practic de aici ajungi imediat oriunde. avnd la dispoziţie metroul (M1 si M2), autobuze (205, 300, 381, 783) sau tramvaie (24, 34, 45, 46). Despre Coldwell Banker: Reteaua Coldwell Banker Affiliates of Romania detine cel mai mare portofoliu de locuinte vechi si planuieste o extindere puternica si in ceea ce priveste locuintele noi. Compania detine un portofoliu de peste 11 000 proprietati din segmentul rezidential vechi si cateva mii din segmentul nou. Departamentul de New Homes detine cel mai mare si important numar de proiecte rezidentiale din Romania, reprezentand cei mai importanti dezvoltatori ai momentului dar si marea majoritate a micilor dezvoltatori independenti care insumati reprezinta un procent important din totalul unitatilor locative construite in ultimii ani. Biroul Coldwell Banker Banu Manta a fost desemnat doi ani la rand (2010 si 2011) cel mai bun birou din intreaga retea Coldwell Banker din Romania, tinand cont de cifra de afaceri realizata. Cel mai important factor in realizarea acestei performante a fost reprezentat de serviciile superioare de consultanta imobiliara furnizate printr-un mix optim intre brokeri imobiliari cu experienta de peste 10 ani in piata imobiliara si juniori talentati si dedicati beneficiarilor nostri. Sucursala Banu Manta este localizata foarte aproape Piata Victoriei, fiind usor accesibila datorita mijloacelor de transport din zona. Brokerii afiliati biroului din Banu Manta sunt specializati atat in tranzactionarea locuintelor noi cat si a celor vechi, acoperind segmentele de mass market si proprietatile din zonele exclusiviste ale capitalei, fiecare fiind specializat pentru un anumit segment de piata. Acoperim cu precadere sectorul 1 (incepand de la Piata Victoriei, Carteirele 1 Mai si Bucurestii Noi, Aviatorilor, Aviatiei, Herastrau Baneasa sau zona Sistesti) si o buna parte din zona de nord a Ilfovului, avand in portofoliu proprietati din Pipera, Otopeni, Snagov, Corbeanca si nu numai. Id titirez: 964329
Mai mult imobiliare24.ro
350 m²
1.499 €
14.03.2017
Inchiriere vila de lux, 5 camere, P+1, zona centrala Cantacuzino, 800 m fata de centrul orasului Ploiesti. Imobilul este refacut total in anul 2014 , dispune de suprafata utila de 270 mp, construita 330 mp, iar curtea interioara amenajata, incojurata cu gard beton si porti din fier forjat, 150 mp. Compartimentarea este facuta in felul urmator: parter - living, bucatarie, dining room, birou, grup sanitar, 2 holuri, camera tehnica etaj 1 - 3 dormitoare cu dressing si grup sanitar fiecare, terasa, 2 holuri Incalzirea se face cu ajutorul centralei termice, atat prin calorifere cat si prin pardoseala, iar climatizarea se realizeaza prin aparate de aer conditionat disponibile in fiecare incapare. Izolatia exterioara de 12 cm ajuta, de asemenea, la mentinerea unei temperaturi confortabile pe timpul verii si la pastrarea caldurii pe anotimpul rece. Siguranta va aste asigurata de firma de paza si sistemul video de supraveghere. Parcarea se face in fata portii, dar, la cerere, se poate face si in interiorul proprietatii. Finisajele si dotarile sunt de cea mai buna calitate, precum: gresie, marmura, parchet laminat, tamplarie PVC cu geam termopan tripan, usi interioare din lemn masiv, usi exterior metal si sticla, izolatie exterioara 12 cm, aparat aer conditonat in fiecare incapere, centrala termica, calorifere aluminiu etc Vecinatati: I.J.P. Prahova, Colegiul National “A.I. Cuza” Ploiesti, scoala gimnaziala “Nicolae Titulescu”, Rompetrol, Winmarkt Grand Center, banci comerciale, magazine, statii mijloace de transport in comun. Se inchiriaza conform pozelor la pretul de 1500 Euro, negociabil in functie de perioada contractuala. pret 1 499 € 4,28 €/m² Suprafata construita (m²) 350 m² Suprafata teren (m²) 600 m² Suprafata utila (m²): 270 Numarul de camere: 5 Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 2 014 Numarul de bai: 4 sau mai multe Stare: renovat
Mai mult storia.ro
2 camere
45 m²
121.380 €
12.03.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 2 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931944
Mai mult imobiliare24.ro
4 camere
500 m²
350.000 €
09.03.2017
Vila se afla in zona Victoriei intre Banu Manta si Titulescu. Casa este dispusa pe parter si etajul 1, avand o suprafata de 170mp construiti. Casa are structura pe cadre de beton armat, peretii fiind din caramida. Curtea permite parcarea a cel putin doua masini. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei
Mai mult romaniarealestate.ro
5 camere
188 m²
450.000 €
26.02.2017
CGA Home Consulting va propune spre vanzare un superb duplex, de 188 mp, situat pe nivelurile 1 si 2 ale unei vile interbelice cu regim de inaltime P+2, amplasata in inima Bucurestiului, in zona Capitale. Apartamentul satisface cele mai rafinate gusturi, atat prin compartimentare, calitatea constructiei, cat si amplasament. Vila ofera un plus de siguranta, construita cu o fundatie de 4,5 m adancime si pozitionata pe structura cu bile, astfel incat in eventualitatea unui seism, constructia nu va fi afectata. De asemenea, apartamentul are intrare separata si se vinde cu o mica curte si garaj inclus. Avand o suprafata de 188 mp utili, apartamentul este compartimentat eficient. Acesta este compus din 4 dormitoare, living, 3 bai si bucatarie. De pe scara de acces, ajungem in hol, unde avem in partea dreapta o toaleta de serviciu, bucatarie, doua camere, iar in partea stanga inca o camera, de unde putem trece spre livingul spatios si luminos, cu o vedere superba asupra cartierului Dorobanti. La etajul superior avem inca o camera spatioasa si o baie. Apartamentul dispune de 3 debarale, 4 aparate de aer conditionat, termopane, iar incalzirea se face prin centrala proprie. Apartamentul se vinde nemobilat si reprezinta un bun valoros, atat ca si investitie, putand fi usor inchiriat ca si sediu de firma, cat si ca spatiu rezidential. Pretul este negociabil. Proprietatea este disponibila imediat. Fiind situat intr-o zona prestigioasa, apartamentul presupune accesibilitate fata de toate punctele de interes ale Capitalei, cat si numeroase facilitati. Astfel, in imediata proximitate a apartamentului regasim facilitati precum: hypermarket (Mega Image), transport in comun (3 minute - Metrou Piata Victoriei, RATB nr. 1, 46, 182, 300, 381, 783, N113, N119 etc), parc (Parcul Kiseleff, Parcul Herastrau), sanatate (Clinica Washington, Spitalul Clinic Sfânta Maria, Spitalul Clinic Filantropia, Spitalul Medas, Centrul Medical Sanador, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu), sport (World Class Fitness Center America House), educatie (Colegiul Național Ion Luca Caragiale, Școala Gimnazială Titu Maiorescu, Scoala Gimnazială Nicolae Titulescu, Grădinița Numărul 248, Școala Gimnazială Ion Heliade-Rădulescu, Colegiul National Tudor Vianu, Colegiul Național Ion Neculce, Școala Gimnazială Elena Văcărescu), cafenele si restaurante ( Restaurant Club Select, Le Consul, Trattoria Buongiorno, Meron, Starbucks, Subway, Fitto Cafe si multe altele). Pentru detalii si vizionari, va rugam sa ne contactati! Id titirez: 912561
Mai mult imobiliare24.ro
12 camere
3,5 m²
3.500.000 €
28.02.2017
Coldwell Banker Mosilor va supune atentiei o vila somptuoasa situata intr-o zona ultracentrala in apropiere de Calea Victoriei. Vila a apartinut regentului Gheorghe Buzdugan, Președinte al Înaltei Curți de Casație si poartă amprenta stilului neoclasic, fiind construită pe două nivele, la sfârșitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului XX. Vila a gazduit multi ani muzeul Cornel Medrea, renumit pentru sculpturile sale. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau rașina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regasește intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindește în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate și bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piața Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adapostește spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarșitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 și 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcție au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I și Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripția „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Național. Pe colțul celalalt al intersecției dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Național, inauguratã în 1852 și distrusã într-un bombardament de la sfârșitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitațile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Național de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceaușescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeași piața, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundația deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 și 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlțime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piațete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naționala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel București), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 și 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarșitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesența Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Țaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãțile, precum și grãdinițele, școlile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Natural㠄Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poștelor): Palatul Poștelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Național. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecția Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Național: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din București (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuințe. Biserica Crețulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Crețulescu și de soția sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renașterii Naționale: Este situat în Piața Revoluției. A fost construit de Alexandru Ghilduș și inaugurat în 2005. Muzeul Național de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piața Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluției. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduiește Ministerul Administratiei și Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau și inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din rețeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din București în construcția căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piața Revoluției. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaș la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata și amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecția Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la București. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Fațada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei
Mai mult romaniarealestate.ro
2 camere
45 m²
130.050 €
04.03.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 2 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931942
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
159.630 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931943
Mai mult imobiliare24.ro
4 camere
308.040 €
14.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 4 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931933
Mai mult imobiliare24.ro
2 camere
121.380 €
14.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 2 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 905579
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
142.800 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931938
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
148.920 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931941
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
126.990 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931936
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
162.180 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931935
Mai mult imobiliare24.ro
4 camere
205.020 €
14.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 4 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931934
Mai mult imobiliare24.ro
4 camere
216.750 €
15.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 4 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931939
Mai mult imobiliare24.ro