5 camere
140 m²
2.000 €
27.01.2017
TItulescu - Alexandru Ioan Cuza, propunem spre inchiriere vila singur in curte, renovata si reconsolidata in 2007, S+P+1, 140 mp utili compartimentati in 6 camere, curte libera 45 mp, 3 grupuri sanitare, mobilata de birouri / nemobilata, bucatarie utilata, spatiu depozitare, finisaje modern: parchet, termopan, gresie, faianta, centrala termica, aer conditionat, sistem alarma, locuri parcare. Ideal birou, sediu de firma, activitati comerciale.
Mai mult lajumate.ro
170 m²
2.000 €
28.11.2016
TItulescu - Alexandru Ioan Cuza, propunem spre inchiriere vila singur in curte, renovata si reconsolidata in 2007, S+P+1, 140 mp utili compartimentati in 6 camere, curte libera 45 mp, 3 grupuri sanitare, mobilata de birouri / nemobilata, bucatarie utilata, spatiu depozitare, finisaje modern: parchet, termopan, gresie, faianta, centrala termica, aer conditionat, sistem alarma, locuri parcare. Ideal birou, sediu de firma, activitati comerciale. pret 2 000 € 11,76 €/m² Suprafata construita (m²) 170 m² Suprafata teren (m²) 100 m² Numarul total de etaje 3 Suprafata utila (m²): 140 Numarul de camere: 6 Tip proprietate: singur in curte Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 1 950 Numarul de bai: 3 Stare: renovat Principal terasa spatiu depozitare Infrastructura apa curenta canalizare electricitate Comoditati fibra optica centrala termica Siguranta sistem de alarma Localizare zone comerciale transport public locuri de joaca farmacii zone verzi
Mai mult storia.ro
170 m²
2.000 €
29.11.2016
TItulescu - Alexandru Ioan Cuza, propunem spre inchiriere vila singur in curte, renovata si reconsolidata in 2007, S+P+1, 140 mp utili compartimentati in 6 camere, curte libera 45 mp, 3 grupuri sanitare, mobilata de birouri / nemobilata, bucatarie utilata, spatiu depozitare, finisaje modern: parchet, termopan, gresie, faianta, centrala termica, aer conditionat, sistem alarma, locuri parcare. Ideal birou, sediu de firma, activitati comerciale. pret 2 000 € 11,76 €/m² Suprafata construita (m²) 170 m² Suprafata teren (m²) 100 m² Numarul total de etaje 3 Suprafata utila (m²): 140 Numarul de camere: 6 Tip proprietate: singur in curte Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 1 950 Numarul de bai: 3 Stare: renovat Principal terasa spatiu depozitare Infrastructura apa curenta canalizare electricitate Comoditati fibra optica centrala termica Siguranta sistem de alarma Localizare zone comerciale transport public locuri de joaca farmacii zone verzi
Mai mult storia.ro
3 camere
58 m²
50.000 €
01.09.2017
Fidelia Casa va recomanda spre vanzare un apartament cu 3 camere decomandat situat in zona Petru Poni, planul II, la o statie de Universitatea Alexandru Ioan Cuza, intr-un bloc construit in anul 1983 pretabil pentru locuit o familie sau inchiriat. Imobilul dispune de living, 2 dormitoare, bucatarie patrata cu iesire in balcon, baie cu geam pentru aerisire si hol. Este dotat cu centrala termica pe instalatie de cupru, imbunatatit cu tamplarie PVC cu geam termopan, izolat termic exterior, orientat spre sud, disponibil imediat. Confort: 1 Tip imobil: Bloc de apartamente Publicat prin HomeZZ.ro , vezi anunțul complet aici .
Mai mult lajumate.ro
3 camere
80 m²
500 €
11.04.2017
Ultracentral-Bd. Stefan cel Mare si Sfant, apartament de inchiriat, cu acces facil catre facultatile de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Universitatea de Medicina si Farmacie, Palas Mall, Piata Unirii etc. -compus din 3 camere, decomandate, bucatarie separata, 2 bai, balcon si hol la intrare. -este situat la etajul 1 din 8, avand o suprafata de 80 mp. -interiorul este amenajat complet, mobilat si utilat, dotat cu gresie, faianta, parchet, tamplarie termopan, centrala termica proprie etc; -blocul este constructie 1980, scara curata si dotata cu interfon; Agentia imobiliara Central Casa din Iasi va recomanda acest apartament deoarece pentru zona deosebita, amenajari si suprafata. Pret 500euro negociabil
Mai mult lajumate.ro
2 camere
370 €
06.04.2017
Agentia Imobiliara Casa Alba va propune spre inchiriere un apartament cu 2 camere, model semidecomandat, situat in zona Copou, in proximitatea Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi si a tuturor punctelor de interes major – hypermarket-uri, farmacii, spitale, scoli, centre culturale etc. Apartamentul a fost recent renovat si amenajat, este mobilat si utilat, iar confortul termic este asigurat de centrala termica proprie. In plus, locuinta prezinta si o gradina cu suprafata generoasa de 180mp. Puteti inchiria acest apartament pentru suma de 370 euro/ luna negociabil, cu plata chiriei in avans la inceputul lunii pentru fiecare luna contractuala si o luna de chirie in plus cu titlu de garantie, ce se returneaza la finalul contractului de inchiriere. Pentru mai multe informatii si oferte va rugam contactati consultantul imobiliar Ioana Hojda, la numarul de telefon 0742 227 226 sau accesati www.casa-alba.ro, COD OFERTA 6749. Id titirez: 998223
Mai mult imobiliare24.ro
2 camere
700 €
24.03.2017
Coldwell Banker va prezinta spre inchiriere un apartament cu apartament cu 2 camere in apropiere de Piata Victoriei, intr-o vila an constructie 2010, la etajul 1/3. Apartamentul are o suprafata utila de 83 mp, cu o terasa de 13 mp, spre care se poate intra atat din sufragerie, dormitor, cat si din bucatarie. Ca imbunatatiri apartamentul are centrala proprie Viessmann, geamuri termopan, aer conditionat, parchet, gresie, faianta, obloane la geamuri. Contoarele de gaz, electricitate si apa sunt individuale. Camerele spatioase si terasa care se intinde pe toata lungimea apartamentului fac din acesta o locatie ideala atat pentru firma cat si pentru locuinta. Pentru mai multe detalii si vizionari va stam la dispozitie. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Despre Coldwell Banker: Reteaua Coldwell Banker Affiliates of Romania detine cel mai mare portofoliu de locuinte vechi si planuieste o extindere puternica si in ceea ce priveste locuintele noi. Compania detine un portofoliu de peste 11 000 proprietati din segmentul rezidential vechi si cateva mii din segmentul nou. Departamentul de New Homes detine cel mai mare si important numar de proiecte rezidentiale din Romania, reprezentand cei mai importanti dezvoltatori ai momentului dar si marea majoritate a micilor dezvoltatori independenti care insumati reprezinta un procent important din totalul unitatilor locative construite in ultimii ani. Agentia Coldwell Banker Aviatiei acopera cu precadere sectorul 1, incepand de la Piata Victoriei si Aviatorilor, Kisellef, Aviatiei, Herastrau,Primaverii, Dorobanti, Floreasca, Baneasa, Siseti si o buna parte din zona de nord a Ilfovului, avand in portofoliu proprietati in Pipera. Id titirez: 981779
Mai mult imobiliare24.ro
370 €
05.04.2017
Agentia Imobiliara Casa Alba va propune spre inchiriere un apartament cu 2 camere, model semidecomandat, situat in zona Copou, in proximitatea Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi si a tuturor punctelor de interes major - hypermarket-uri, farmacii, spitale, scoli, centre culturale etc. Apartamentul a fost recent renovat si amenajat, este mobilat si utilat, iar confortul termic este asigurat de centrala termica proprie. In plus, locuinta prezinta si o gradina cu suprafata generoasa de 180mp. Puteti inchiria acest apartament pentru suma de 370 euro/ luna negociabil, cu plata chiriei in avans la inceputul lunii pentru fiecare luna contractuala si o luna de chirie in plus cu titlu de garantie, ce se returneaza la finalul contractului de inchiriere. Pentru mai multe informatii si oferte va rugam contactati consultantul imobiliar Ioana Hojda, la numarul de telefon sau accesati COD OFERTA 6749.
Mai mult brx.ro
700 €
13.03.2017
Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (?n anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. IstoricIn evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest ?nvelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele dou? functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre ?n Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte ?n cl?dirile de aici, care ?ns?, din p?cate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai.Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu ?n 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, ?n 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dup? planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a f?cut loc primului ?supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria).In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au disp?rut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar lang? cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate.Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost ?ncepute ?n 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a Rom?niei. ?n perioada comunist?, inscripţia ?Cercul Militar de pe frontispiciul cl?dirii a fost ?nlocuit? cu ?Casa Central? a Armatei, iar dup? 1989 - cu ?Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a ?nceput s? functioneze ?n 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, l?nga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea cl?dire a Teatrului Naţional, inaugurat? ?n 1852 şi distrus? ?ntr-un bombardament de la sf?rşitul celui de-al doilea r?zboi mondial. ?n locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. ?n 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria ?La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de ?ntalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. ?n 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de ?ntalnire a personalit?tilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata ?n 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dup? 1946, in aceast? cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon.Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei ?U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat.Tot ?n Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu ?n stil neoclasic,in forma de ?U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata ?n 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar ?n 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul ?Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului ?nceput de ?Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, ?ntre 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de ?n?lţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din Rom?nia, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul i?n parcarea din fata fostului restaurant Cina.Prim?ria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme.La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit ?Nababul (datorit? averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului s?u, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita ?n 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu.Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceast? strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului Rom?niei. Se poate spune c? aceast? zon? reprezint? chintesenţa C?ii Victoriei, ce ?mbin? noul cu vechiul. Aici se afl? cl?diri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala?Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Rom?n). Calea Victoriei nu are dot?ri specifice, toate utilit?ţile, precum şi gr?diniţele, şcolile, spitalele, g?sindu-se ?n zonele limitrofe.Vecinatati:Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat ?ntre 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita ?n 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand H?tel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand H?tel du Boulevard. A fost construita ?n 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat ?n 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu ?n stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol ?n anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită ?n 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Br?ncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat ?n Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat ?n 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita ?n 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată ?n 1895 de regele Carol I. Hotelul Ath?n?e Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti ?n construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită ?n anii 1912-1914 după planurile arhitectului Th?ophile Bradeau. Ateneul Rom?n: Este situat ?n Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat ?n perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii ?George Enescu?. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu D?rvaş la ?nceputul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata ?n 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de ArtaMuzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit ?n 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita ?n 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu.Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel ?n stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul RomanieiMuzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman.RATB: , 34, 46. Metrou: VictorieiDespre Coldwell Banker:Reteaua Coldwell Banker Affiliates of Romania detine cel mai mare portofoliu de locuinte vechi si planuieste o extindere puternica si in ceea ce priveste locuintele noi. Compania detine un portofoliu de peste 11 000 proprietati din segmentul rezidential vechi si cateva mii din segmentul nou.Departamentul de New Homes detine cel mai mare si important numar de proiecte rezidentiale din Romania, reprezentand cei mai importanti dezvoltatori ai momentului dar si marea majoritate a micilor dezvoltatori independenti care insumati reprezinta un procent important din totalul unitatilor locative construite in ultimii ani.Agentia Coldwell Banker Aviatiei acopera cu precadere sectorul 1, incepand de la Piata Victoriei si Aviatorilor, Kisellef, Aviatiei, Herastrau,Primaverii, Dorobanti, Floreasca, Baneasa, Siseti si o buna parte din zona de nord a Ilfovului, avand in portofoliu proprietati in Pipera. Coldwell Banker va prezinta spre inchiriere un apartament cu apartament cu 2 camere in apropiere de Piata Victoriei, intr-o vila an constructie 2010, la etajul 1/3. Apartamentul are o suprafata utila de 83 mp, cu o terasa de 13 mp, spre care se poate intra atat din sufragerie, dormitor, cat si din bucatarie.Ca imbunatatiri apartamentul are centrala proprie Viessmann, geamuri termopan, aer conditionat, parchet, gresie, faianta, obloane la geamuri.Contoarele de gaz, electricitate si apa sunt individuale.Camerele spatioase si terasa care se intinde pe toata lungimea apartamentului fac din acesta o locatie ideala atat pentru firma cat si pentru locuinta.Pentru mai multe detalii si vizionari va stam la dispozitie.
Mai mult brx.ro
2 camere
45 m²
121.380 €
12.03.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 2 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931944
Mai mult imobiliare24.ro
4 camere
500 m²
350.000 €
09.03.2017
Vila se afla in zona Victoriei intre Banu Manta si Titulescu. Casa este dispusa pe parter si etajul 1, avand o suprafata de 170mp construiti. Casa are structura pe cadre de beton armat, peretii fiind din caramida. Curtea permite parcarea a cel putin doua masini. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei
Mai mult romaniarealestate.ro
53 m²
275 €
25.02.2017
GLX64PH023 - Inchiriere spatiu pentru birouri, 2 camere, in Ploiesti, zona ultracentral, construita in anul 1993. Vecinatati: Inspectoratul Judetean de Politie, Liceul" Alexandru Ioan Cuza" banci, magazine, scoli. Imobilul este compartimentat in 2 camere, hol si baie, iar ca finisaje si dotari avem urmatoarele: usa exterioara din metal, usile interioare din lemn, tamplaria din PVC cu geam termopan, iar incalzirea se face cu centrala proprie cu ajutorul caloriferelor de aluminiu. Se inchiriaza nemobilat, la pretul de 270 euro, usor negociabil, o luna avans + o luna garantie. Aceasta oferta apartine companei GALAXY IMOB PLOIESTI. Id titirez: 943257
Mai mult imobiliare24.ro
55 m²
275 €
23.02.2017
GLX64PH023 Inchiriere spatiu pentru birouri, 2 camere, in Ploiesti, zona ultracentrala. Imobil construit in anul 1993. Vecinatati: Inspectoratul Judetean de Politie, Liceul" Alexandru Ioan Cuza" banci, magazine, scoli. Imobilul este compartimentat in 2 camere, hol si baie, iar ca finisaje si dotari avem urmatoarele: usa exterioara din metal, usile interioare din lemn, tamplaria din PVC cu geam termopan, iar incalzirea se face cu centrala proprie cu ajutorul caloriferelor de aluminiu. Se inchiriaza nemobilat, la pretul de 275 euro, usor negociabil, o luna avans + o luna garantie. Aceasta oferta apartine companei GALAXY IMOB PLOIESTI. pret 275 € 5 €/m² Suprafata construita (m²) 55 m² Suprafata teren (m²) 50 m² Suprafata utila (m²): 53 Numarul de camere: 2 Compartimentare: semidecomandat Anul constructiei: 1 993 Numarul de bai: 1 Stare: renovat
Mai mult storia.ro
12 camere
3,5 m²
3.500.000 €
28.02.2017
Coldwell Banker Mosilor va supune atentiei o vila somptuoasa situata intr-o zona ultracentrala in apropiere de Calea Victoriei. Vila a apartinut regentului Gheorghe Buzdugan, Președinte al Înaltei Curți de Casație si poartă amprenta stilului neoclasic, fiind construită pe două nivele, la sfârșitul secolului al XIX-lea, inceputul secolului XX. Vila a gazduit multi ani muzeul Cornel Medrea, renumit pentru sculpturile sale. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau rașina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regasește intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindește în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate și bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piața Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adapostește spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarșitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 și 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcție au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I și Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripția „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Național. Pe colțul celalalt al intersecției dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Național, inauguratã în 1852 și distrusã într-un bombardament de la sfârșitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitațile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Național de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceaușescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeași piața, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundația deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 și 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlțime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piațete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naționala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel București), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 și 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarșitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesența Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Țaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãțile, precum și grãdinițele, școlile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Natural㠄Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poștelor): Palatul Poștelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Național. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecția Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Național: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din București (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuințe. Biserica Crețulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Crețulescu și de soția sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renașterii Naționale: Este situat în Piața Revoluției. A fost construit de Alexandru Ghilduș și inaugurat în 2005. Muzeul Național de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piața Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluției. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduiește Ministerul Administratiei și Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau și inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din rețeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din București în construcția căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piața Revoluției. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaș la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata și amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecția Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la București. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Fațada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei
Mai mult romaniarealestate.ro
1.500 €
26.02.2017
Casa de inchiriat este amplasata in zona Titulescu, reper bulevardul Alexandru Ioan Cuza, pe o strada extrem de linistita. Aceasta proprietate de desfasoara numai pe parter si este compusa din 5 camere, mari cu inaltimea de peste 3 metrii, inaltime tipica anilor 1930. Elementele de arhitectura de la exterior au fost conservate si reconditionate, astfel casa are un aer boieresc specifica anului de constructie. La interior au fost pastrate usile de tip Glaswand cu geamuri de cristal, parchetul clasic si geamurile cu tamplarie din lemn. Peretii de la interior sunt acoperiti cu tapet, iar baile a fost refacute. A fost montata o centrala termica noua in condesatie ce reduce costurile de consum.Compartimentarea camerelor face ca aceasta proprietate sa fie utila unei companii, oferind si un spatiu mic de receptie.
Mai mult brx.ro
2 camere
45 m²
130.050 €
04.03.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 2 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931942
Mai mult imobiliare24.ro
428 m²
3.000 €
15.02.2017
Imobil de inchiriat situat in Ploiesti, ultracentral in intersectie, cu parcare proprie. In imediata apropiere Winmarkt, spital Lotus, Colegiul National Alexandru Ioan Cuza, Inspectoratul Judetean de Politie Prahova, CCI Prahova, blocuri, parcari publice etc. Compartimentare: demisol, parter, 2 etaje, mansarda, 18 birouri, 2 casa scarii, 4 grupuri sanitare. Suprafata construita desfasurata 573 mp suprafata utila desfasurata 428 mp Suprafata teren 330 mp, deschidere la strada 25 ml. Parter, suprafata construita 147 mp, suprafata utila 107 mp, 5 camere, 2 casa scarii, 1 grup sanitar dublu, oficiu; Demisol, suprafata construita 85 mp, suprafata utila 69 mp, 3 camere, 2 casa scarii, 1 grup sanitar dublu; Etaj 1, suprafata construita 137 mp, suprafata utila 101 mp, 5 camere, 2 casa scarii, 1 grup sanitar, oficiu, logie, terasa; Etaj 2, suprafata construita 137 mp, suprafata utila 101 mp, 5 camere, 2 casa scarii, 1 grup sanitar, oficiu, logie, terasa; Mansarda, suprafata construita 67 mp, suprafata utila 50 mp, 3 camere, casa scarii, 1 grup sanitar. Finisaje: parchet laminat, gresie, ferestre si usi termopan. Imobil termoizolat, aparate de aer conditionat, centrala termica etc. Toate utilitatile. Pret de inchiriere 3000 euro lunar TVA 0 negociabil in functie de termenii contractului. Id titirez: 767957
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
159.630 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931943
Mai mult imobiliare24.ro
4 camere
308.040 €
14.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 4 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931933
Mai mult imobiliare24.ro
2 camere
121.380 €
14.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 2 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 905579
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
142.800 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931938
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
148.920 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931941
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
126.990 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931936
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
162.180 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931935
Mai mult imobiliare24.ro
4 camere
205.020 €
14.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 4 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931934
Mai mult imobiliare24.ro
4 camere
216.750 €
15.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 4 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931939
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
127.500 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931840
Mai mult imobiliare24.ro