3 camere
70 m²
199 €
14.06.2017
Aragaz, hota, centrala termica noua, masina de spalat noua, frigider. Mobilat. Disponibil pe termen lung.
Mai mult lajumate.ro
3 camere
70 m²
190 €
19.04.2017
Inchiriez in Alexandria Confort Mobilat ,centrala termica
Mai mult lajumate.ro
3 camere
95 m²
550 €
09.03.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu 3 camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul Decomandat, avand o suprafata totala de 78mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. pret 550 € 5,79 €/m² Suprafata construita (m²) 95 m² Numarul de camere 3 Numarul total de etaje 4 Suprafata utila (m²): 80 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 1 985 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii zone verzi scoli Infrastructura apa curenta canalizare electricitate Comoditati fibra optica conducta de gaze naturale centrala termica Principal balcon inchis balcon spatiu depozitare Siguranta usa blindata detector de gaz
Mai mult storia.ro
3 camere
90 m²
550 €
13.03.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu 3 camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul Decomandat, avand o suprafata totala de 78mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. Se inchiriaza pentru suma de 700 euro negociabil. pret 550 € 6,11 €/m² Suprafata construita (m²) 90 m² Numarul de camere 3 Numarul total de etaje 4 Suprafata utila (m²): 78 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 2 016 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii zone verzi scoli Infrastructura electricitate apa curenta canalizare Comoditati fibra optica parcare 1 masina conducta de gaze naturale aer conditionat centrala termica Principal balcon inchis balcon spatiu depozitare Siguranta usa blindata detector de gaz
Mai mult storia.ro
3 camere
78 m²
550 €
25.02.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu 3 camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul Decomandat, avand o suprafata totala de 78mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. Se inchiriaza pentru suma de 550 euro negociabil. Pentru vizionare sau detalii suplimentare, contactati consilierul nostru imobiliar Dl Eusebiu Bezede, la numarul de telefon 0740.693.860
Mai mult lajumate.ro
3 camere
90 m²
700 €
25.02.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu 3 camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul Decomandat, avand o suprafata totala de 78mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. Se inchiriaza pentru suma de 700 euro negociabil. Pentru vizionare sau detalii suplimentare, contactati consilierul nostru imobiliar Dl Eusebiu Bezede, la numarul de telefon 0740.693.860 pret 700 € 7,78 €/m² Suprafata construita (m²) 90 m² Numarul de camere 3 Numarul total de etaje 4 Suprafata utila (m²): 78 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Orientare: est si sud Anul constructiei: 1 980 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii zone verzi scoli Infrastructura spatiu de joaca apa curenta canalizare electricitate Comoditati fibra optica conducta de gaze naturale centrala termica Principal dormitor matrimonial balcon inchis spatiu depozitare Siguranta usa blindata
Mai mult storia.ro
3 camere
97 m²
349 €
03.02.2017
De inchiriat apartament modern, 3 camere, confort 1, decomandat, zona ultracentrala, Ploiesti. Situat la etajul 5 al unui imobil cu 10 etaje, construit in anul 1994 si dotat cu lift nou. Apartamentul are suprafata utila de 87 mp, compartimentati astfel: camera de zi, 2 dormitoare, bucatarie, 2 grupuri sanitare, hol, terasa. Acesta dispune de cele mai bune imbunatatiri si finisaje: gresie, faianta, parchet laminat stejar, tamplarie PVC cu geam termopan, usi interior stejar, usa intrare metal, calorifere si instalatie din cupru. Acesta este dotat aparat aer conditionat, masina de spalat rufe automata, frigider, aragaz, hota, cuptor cu microunde, 2 televizoare, cafetiera. Vecinatati: Camera de Comert, I.P.J Prahova, Colegiul National "A.I. Cuza" Ploiesti, Colegiul National "Mihai Viteazu" Ploiesti, scoala gimnaziala "Elena Doamna", Catedrala "Sfantul Ioan Botezatorul", Galeriile Comerciale, Winmarkt Grand Center, Clinica Gral, spital LOTUS, farmacii, banci comerciale, magazine etc. Pretul de inchiriere este de 350 Euro lunar, plus garantie. pret 349 € 3,60 €/m² Suprafata construita (m²) 97 m² Numarul de camere 3 Etaj 5 (din 10) Suprafata utila (m²): 87 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 1 994 Stare: renovat Numarul de bai: 2
Mai mult storia.ro
3 camere
87 m²
349 €
27.12.2016
De inchiriat apartament modern, 3 camere, confort 1, decomandat, zona ultracentrala, Ploiesti. Situat la etajul 5 al unui imobil cu 10 etaje, construit in anul 1994 si dotat cu lift nou. Apartamentul are suprafata utila de 87 mp, compartimentati astfel: camera de zi, 2 dormitoare, bucatarie, 2 grupuri sanitare, hol, terasa. Acesta dispune de cele mai bune imbunatatiri si finisaje: gresie, faianta, parchet laminat stejar, tamplarie PVC cu geam termopan, usi interior stejar, usa intrare metal, calorifere si instalatie din cupru. Acesta este dotat aparat aer conditionat, masina de spalat rufe automata, frigider, aragaz, hota, cuptor cu microunde, 2 televizoare, cafetiera. Vecinatati: Camera de Comert, I.P.J Prahova, Colegiul National "A.I. Cuza" Ploiesti, Colegiul National "Mihai Viteazu" Ploiesti, scoala gimnaziala "Elena Doamna", Catedrala "Sfantul Ioan Botezatorul", Galeriile Comerciale, Winmarkt Grand Center, Clinica Gral, spital LOTUS, farmacii, banci comerciale, magazine etc. Pretul de inchiriere este de 350 Euro lunar, plus garantie.
Mai mult lajumate.ro
3 camere
87 m²
349 €
28.10.2016
De inchiriat apartament modern, 3 camere, confort 1, decomandat, zona ultracentrala, Ploiesti. Situat la etajul 5 al unui imobil cu 10 etaje, construit in anul 1994 si dotat cu lift nou. Apartamentul are suprafata utila de 87 mp, compartimentati astfel: camera de zi, 2 dormitoare, bucatarie, 2 grupuri sanitare, hol, terasa. Acesta dispune de cele mai bune imbunatatiri si finisaje: gresie, faianta, parchet laminat stejar, tamplarie PVC cu geam termopan, usi interior stejar, usa intrare metal, calorifere si instalatie din cupru. Acesta este dotat aparat aer conditionat, masina de spalat rufe automata, frigider, aragaz, hota, cuptor cu microunde, 2 televizoare, cafetiera. Vecinatati: Camera de Comert, I.P.J Prahova, Colegiul National "A.I. Cuza" Ploiesti, Colegiul National "Mihai Viteazu" Ploiesti, scoala gimnaziala "Elena Doamna", Catedrala "Sfantul Ioan Botezatorul", Galeriile Comerciale, Winmarkt Grand Center, Clinica Gral, spital LOTUS, farmacii, banci comerciale, magazine etc. Pretul de inchiriere este de 350 Euro lunar, plus garantie.
Mai mult titirez.ro
3 camere
80 m²
420 €
19.05.2017
Va propunem spre inchiriere un apartament cu 3 camere decomandate si 2 bai, situat in zona centrala a Iasului, in spatele Halei Centrale, foarte aproape de Tg Cucu si Maternitatea Cuza Voda. Incalzirea se face cu centrala termica proprie, tamplaria exterioara este din Pvc cu geamuri termopan, cea interioara de lemn, in camere sunt 2 canapele extensibile si un pat matrimonial. Pentru detalii si vizionari, contactati-ne!
Mai mult lajumate.ro
3 camere
96 m²
500 €
24.04.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu 3 camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul Decomandat, avand o suprafata totala de 80mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. pret 500 € 5,21 €/m² Suprafata construita (m²) 96 m² Numarul de camere 3 Numarul total de etaje 4 Suprafata utila (m²): 80 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 1 984 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii zone verzi scoli Infrastructura apa curenta canalizare electricitate Comoditati fibra optica conducta de gaze naturale centrala termica Principal balcon inchis balcon spatiu depozitare Siguranta usa blindata detector de gaz
Mai mult storia.ro
3 camere
98 m²
500 €
20.04.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu trei camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul Decomandat, avand o suprafata totala de 78mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. pret 500 € 5,10 €/m² Suprafata construita (m²) 98 m² Numarul de camere 3 Numarul total de etaje 4 Suprafata utila (m²): 80 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Orientare: nord si sud Anul constructiei: 1 980 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii zone verzi scoli Infrastructura canalizare electricitate apa curenta Comoditati fibra optica conducta de gaze naturale centrala termica Principal balcon inchis balcon spatiu depozitare Siguranta usa blindata detector de gaz
Mai mult storia.ro
3 camere
99 m²
500 €
28.04.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu 3 camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul Decomandat, avand o suprafata totala de 80mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. pret 500 € 5,05 €/m² Suprafata construita (m²) 99 m² Numarul de camere 3 Numarul total de etaje 4 Suprafata utila (m²): 80 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 1 980 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii zone verzi scoli Infrastructura apa curenta canalizare electricitate Comoditati fibra optica conducta de gaze naturale centrala termica Principal balcon inchis balcon spatiu depozitare Siguranta usa blindata detector de gaz
Mai mult storia.ro
3 camere
300 €
08.04.2017
Inchiriere apartament 3 camere, in Ploiesti, zona ultracentrala, str. Cuza Voda, confort 1, decomandat, situat la etajul 3 al unui bloc de locuinte cu structura P+7E. Vecinatati: mall, restaurant, scoli, magazine, parcuri, statii pentru mijloacele de transport in comun. Apartamentul dispune de o suprafata de 60 mp, se inchiriaza complet mobilat si utilat, avand urmatoarele finisaje si dotari: gresie, faianta, parchet laminat, tamplarie PVC cu geam termopan, repartitoare caldura, usa metalica, interfon. Pretul de inchiriere este de 300 Euro/luna, o luna avans + o luna garantie. Id titirez: 755927
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
100 m²
550 €
05.04.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu 3 camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul decomandat, avand o suprafata totala de 78mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , parter inalt, fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. pret 550 € 5,50 €/m² Suprafata construita (m²) 100 m² Numarul de camere 3 Numarul total de etaje 4 Suprafata utila (m²): 80 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 1 980 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii zone verzi scoli Infrastructura apa curenta canalizare electricitate Comoditati fibra optica conducta de gaze naturale centrala termica Principal balcon inchis balcon spatiu depozitare Siguranta usa blindata detector de gaz
Mai mult storia.ro
3 camere
100 m²
550 €
03.04.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu 3 camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul Decomandat, avand o suprafata totala de 78mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. pret 550 € 5,50 €/m² Suprafata construita (m²) 100 m² Numarul de camere 3 Numarul total de etaje 4 Suprafata utila (m²): 80 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 1 982 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii zone verzi scoli Infrastructura apa curenta canalizare electricitate Comoditati fibra optica conducta de gaze naturale centrala termica Principal balcon inchis balcon spatiu depozitare Siguranta usa blindata detector de gaz
Mai mult storia.ro
3 camere
70 m²
330 €
19.03.2017
Închiriem Apartament 3 camere decomandat , zona Centru - intersecția 1907 cu str Cuza vodă , suprafata 70 m , etaj 3/4, mobilat , utilat de actualitate , cu centrala pe gaz .
Mai mult lajumate.ro
3 camere
90 m²
700 €
24.02.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu 3 camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul Decomandat, avand o suprafata totala de 78mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. Se inchiriaza pentru suma de 700 euro negociabil. pret 700 € 7,78 €/m² Suprafata construita (m²) 90 m² Numarul de camere 3 Numarul total de etaje 4 Suprafata utila (m²): 78 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 1 984 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii zone verzi scoli Infrastructura electricitate apa curenta canalizare Comoditati fibra optica parcare 1 masina conducta de gaze naturale centrala termica Principal balcon inchis balcon spatiu depozitare Siguranta usa blindata detector de gaz
Mai mult storia.ro
3 camere
90 m²
550 €
01.03.2017
Va oferim spre inchiriere apartament cu 3 camere, in zona Centru - Cuza Voda, modelul Decomandat, avand o suprafata totala de 78mp, dublu orientat, amplasat pe mijloc, situat la parterul unui bloc , fiind renovat si imbunatatit in totalitate cu: - Termosistem 10cm - Centrala Termica si calorifere noi - Tamplarie din PVC - cu geam termopan - culoare mahon - Gresie, faianta, parchet - Usi interior MDF - Usa metalica la intrare - Instalatii sanitare noi - Vopseli lavabile Apartamentul se preteaza pentru activitati de tip afacere, sau locuit. Se inchiriaza pentru suma de 700 euro negociabil. pret 550 € 6,11 €/m² Suprafata construita (m²) 90 m² Numarul de camere 3 Numarul total de etaje 4 Suprafata utila (m²): 78 Tip proprietate: apartament Compartimentare: decomandat Anul constructiei: 1 984 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii zone verzi scoli Infrastructura apa curenta canalizare electricitate Comoditati fibra optica conducta de gaze naturale centrala termica Principal balcon inchis balcon spatiu depozitare Siguranta usa blindata detector de gaz
Mai mult storia.ro
3 camere
300 €
27.02.2017
Inchiriere apartament 3 camere, in Ploiesti, zona ultracentrala, str. Cuza Voda, confort 1, decomandat, situat la etajul 3 al unui bloc de locuinte cu structura P+7E. Vecinatati: mall, restaurant, scoli, magazine, parcuri, statii pentru mijloacele de transport in comun. Apartamentul dispune de o suprafata de 60 mp, se inchiriaza complet mobilat si utilat, avand urmatoarele finisaje si dotari: gresie, faianta, parchet laminat, tamplarie PVC cu geam termopan, repartitoare caldura, usa metalica, interfon. Pretul de inchiriere este de 300 Euro/luna, o luna avans + o luna garantie. Id titirez: 755927
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
81 m²
700 €
02.03.2017
ID PROPRIETATE: ZI970 Zoom Imobiliare va ofera spre inchiriere un apartament cu 3 camere situat in centrul orasului, pe strada Cuza Voda, langa Piata Mihai Viteazu. Apartamentul se afla la etajul 7 al unui bloc de 11 etaje si are orientare sud vestica, oferind o panorama deosebita asupra orasului. Apartamentul este compus din living, 2 dormitoare, bucatarie, baie, 2 holuri si balcon si este renovat recent, complet mobilat si utilat( masina de spalat haine, masina de spalat vase, plita si cuptor electric, TV, Wi-fi). In imediata apropierere se gasesc magazine non-stop, restaurante, cafenele, statie transport in comun, statie taxi. Se accepta chiriasi cu animale de companie. pret 700 € 8,64 €/m² Suprafata construita (m²) 81 m² Numarul de camere 3 Etaj 7 (din 11) Suprafata utila (m²): 68 Tip proprietate: apartament Compartimentare: semidecomandat Orientare: vest si sud Anul constructiei: 1 977 Stare: renovat Numarul de bai: 1 Localizare zone comerciale transport public restaurante si facilitati de agrement farmacii scoli Infrastructura lift
Mai mult storia.ro
3 camere
300 €
25.02.2017
Inchiriere apartament 3 camere, in Ploiesti, zona ultracentrala, str. Cuza Voda, confort 1, decomandat, situat la etajul 3 al unui bloc de locuinte cu structura P+7E. Vecinatati: mall, restaurant, scoli, magazine, parcuri, statii pentru mijloacele de transport in comun. Apartamentul dispune de o suprafata de 60 mp, se inchiriaza complet mobilat si utilat, avand urmatoarele finisaje si dotari: gresie, faianta, parchet laminat, tamplarie PVC cu geam termopan, repartitoare caldura, usa metalica, interfon. Pretul de inchiriere este de 300 Euro/luna, o luna avans + o luna garantie. Id titirez: 930808
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
148.920 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931941
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
162.180 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931935
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
142.800 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931938
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
138.210 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931937
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
159.630 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931943
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
126.990 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931936
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
127.500 €
16.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau raşina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regaseşte intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindeşte în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate şi bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piaţa Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adaposteşte spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarşitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 şi 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcţie au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I şi Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripţia „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Naţional. Pe colţul celalalt al intersecţiei dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Naţional, inauguratã în 1852 şi distrusã într-un bombardament de la sfârşitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitaţile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Naţional de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceauşescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeaşi piaţa, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundaţia deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 şi 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlţime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piaţete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naţionala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel Bucureşti), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 şi 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarşitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesenţa Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Ţaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãţile, precum şi grãdiniţele, şcolile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poştelor): Palatul Poştelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Naţional. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Naţional: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din Bucureşti (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuinţe. Biserica Creţulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Creţulescu şi de soţia sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renaşterii Naţionale: Este situat în Piaţa Revoluţiei. A fost construit de Alexandru Ghilduş şi inaugurat în 2005. Muzeul Naţional de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piaţa Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluţiei. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduieşte Ministerul Administratiei şi Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau şi inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din reţeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din Bucureşti în construcţia căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piaţa Revoluţiei. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaş la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata şi amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecţia Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la Bucureşti. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Faţada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei Id titirez: 931840
Mai mult imobiliare24.ro
3 camere
171.380 €
08.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau rașina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regasește intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindește în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate și bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piața Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adapostește spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarșitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 și 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcție au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I și Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripția „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Național. Pe colțul celalalt al intersecției dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Național, inauguratã în 1852 și distrusã într-un bombardament de la sfârșitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitațile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Național de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceaușescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeași piața, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundația deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 și 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlțime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piațete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naționala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel București), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 și 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarșitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesența Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Țaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãțile, precum și grãdinițele, școlile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Natural㠄Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poștelor): Palatul Poștelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Național. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecția Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Național: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din București (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuințe. Biserica Crețulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Crețulescu și de soția sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renașterii Naționale: Este situat în Piața Revoluției. A fost construit de Alexandru Ghilduș și inaugurat în 2005. Muzeul Național de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piața Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluției. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduiește Ministerul Administratiei și Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau și inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din rețeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din București în construcția căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piața Revoluției. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaș la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata și amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecția Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la București. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Fațada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei
Mai mult romaniarealestate.ro
3 camere
157.468 €
08.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau rașina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regasește intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindește în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate și bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piața Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adapostește spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarșitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 și 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcție au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I și Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripția „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Național. Pe colțul celalalt al intersecției dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Național, inauguratã în 1852 și distrusã într-un bombardament de la sfârșitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitațile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Național de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceaușescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeași piața, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundația deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 și 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlțime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piațete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naționala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel București), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 și 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarșitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesența Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Țaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãțile, precum și grãdinițele, școlile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Natural㠄Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poștelor): Palatul Poștelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Național. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecția Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Național: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din București (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuințe. Biserica Crețulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Crețulescu și de soția sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renașterii Naționale: Este situat în Piața Revoluției. A fost construit de Alexandru Ghilduș și inaugurat în 2005. Muzeul Național de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piața Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluției. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduiește Ministerul Administratiei și Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau și inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din rețeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din București în construcția căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piața Revoluției. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaș la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata și amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecția Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la București. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Fațada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei
Mai mult romaniarealestate.ro
3 camere
201.103 €
08.02.2017
Coldwell Banker va prezinta spre achizitie un apartament de 3 camere situat intr-un imobil de lux constructie 2016. Acesta a fost gandit si executat in cel mai mic detaliu, cu materiale de la cele mai inalte standarde ale pietei. Imobilul are in componeta lui 20 de apartamente de 2,3 si 4 camere, dar si un spatiu de birou dispus la parter. Locatia imobilului este la doar 10 minute distanta de la Piata Victoriei si de la Piata Romana. Strada este una care se bucura de acces facil catre toate punctele de interes central. Calea Victoriei este una dintre cele mai vechi si importante artere bucurestene, situata chiar in centrul orasului. Initial (în anul 1692), cand a fost inaugurata de Constantin Brancoveanu, domnitorul Tarii Romanesti, strada se numea Podul Mogosoaiei si avea rolul de a lega mosia voievodului, Mogosoaia, de palatul domnesc. Pornea din zona curtii domnesti, din apropierea vechiului traseu al raului Dambovita, si, urmand un traseu sinuos, facea legatura cu resedinta de vara de la Mogosoaia. Noua artera a devenit drumul principal al capitalei, de-a lungul caruia au fost construite casele marilor boieri ai tarii, biserici, hanuri, hoteluri, pravalii, magazine de lux, cafenele si institutii de stat. Istoric In evolutia Bucurestiului spre o capitala moderna, Calea Victoriei a fost acoperita cu barne mari, din stejar. Sub acest învelia au fost amenajate canalele de scurgere a apelor pluviale si chiar cele menajere. Facand o conexiune intre cele douã functiuni, a aparut si denumirea sub care a fost cunoscuta in aceea perioada: Calea Mogosoaiei. Dezvoltarea a continuat, astfel ca, la inceputul secolului al XVIII-lea, strada era luminata cu somoioage imbibate cu pacura sau rașina. Mai tarziu, in timpul domniei lui Grigore Ghica, a fost pavata cu piatra iar in 1882 au aparut primele instalatii electrice din Bucuresti, in fata Palatului Regal. Denumirea actuala (Calea Victoriei) i-a fost atribuita in 1878, dupa victoriile ostilor noastre în Razboiul Ruso-Turc din 1877-1878 si declararea independentei Romaniei. Pe o lungime de 3,25 km, pe ambele parti ale acestei strazi importante din Bucuresti, se regasește intreaga istorie a capitalei si a tarii. Ea se oglindește în clãdirile de aici, care însã, din pãcate, nu sunt toate renovate și bine intretinute. In prezent, aceasta artera de circulatie incepe din Splaiul Independentei (Piața Natiunile Unite - fosta Piata Senatului) cu una dintre cladirile importante, care a fost construita in perioada interbelica si care este cunoscuta cu denumirea de blocul Agricola. Aceasta adapostește spatii comerciale, birouri si locuinte, are un caracter complex si este situata la inceputul strazii, exprimand caracterul intregii cai. Cateva sute de metri mai sus gasim Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit la sfarșitul secolului al XIX-lea, pentru a adaposti sediul central al Postei Romane, devenind muzeu în 1971. Clairea C.E.C.-ului (prima banca populara) se afla vizavi pe locul unde altadata se afla manastirea Sfantul Ioan cel Mare. Datand din secolul al XVI-lea, aceasta din urma a fost restaurata de Constantin Brancoveanu, intre 1702 și 1703, pentru ca, în 1875, dupa ce s-a degradat, sa fie demolata.In anul 1900 a fost ridicata actuala cladire dupã planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Intersectarea Caii Victoriei cu str. Lipscani, artera comerciala cu o traditie indelungata in acest sens, a fãcut loc primului „supermarket din Bucuresti (magazinul Victoria). In urma tragediei de pe data de 4 martie 1977 - cutremurul devastator -, au dispãrut multe cladiri din capitala, printre care si unul dintre cele mai vechi hoteluri din Bucuresti. Spatiul liber, ramas in urma prabusirii acestei constructii, a fost ocupat, abia dupa 1990, de o cladire moderna, din beton si sticla, cu spatii pentru birouri, contestata si admirata in acelasi timp (fostul sediu Bancorex). Cel mai controversat aspect al acestui subiect este amplasarea chiar langã cladirea C.E.C.-ului. Multi dintre bucuresteni sau arhitecsi au fost deranjati de alaturarea modern-traditional. Totusi, exista o similitudine intre aceasta constructiesi Palatul Telefoanelor, ridicat in perioada interbelica. Legatura dintre ele este controversa pe care au iscat-o in perioada in care au fost realizate. Pana sa ajungem la Palatul Telefoanelor, pe aceeasi parte a strazii se afla un alt imobil important: Cercul Militar National. El gazduieste institutia centrala de cultura a Armatei Romane. Lucrarile de construcție au fost începute în 1911, desi terenul fusese cedat de Ministerul Domeniilor inca din 1898. Proiectantul principal a fost arhitectul roman Dimitrie Maimarolu, care a colaborat cu V. Stefanescu si E. Doneaud. Palatul Cercului Militar National a fost ridicat pe locul fostei Manastiri Sarindar, pe un teren mlastinos, si inaugurat in 1923 de regele Ferdinand I și Regina Maria a României. În perioada comunistã, inscripția „Cercul Militar de pe frontispiciul clãdirii a fost înlocuitã cu „Casa Centralã a Armatei, iar dupã 1989 - cu „Cercul Militar Național. Pe colțul celalalt al intersecției dintre Calea Victoriei si bd. Regina Elisabeta este Grand Hotel du Boulevard. In 1865, omul de afaceri Jacques Herdan a cumparat terenul si a inceput constructia unui hotel dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Cladirea, numita Hotel Herdan, a fost inaugurata in 1871 (dupa alte surse, a început sã functioneze în 1873).Incepand cu anul 1877, i-a fost schimbat numele in Grand Hotel du Boulevard, fiind primul hotel bucurestean alimentat cu apa curenta. Imediat, lânga Palatul Telefoanelor, era amplasata vechea clãdire a Teatrului Național, inauguratã în 1852 și distrusã într-un bombardament de la sfârșitul celui de-al doilea rãzboi mondial. În locul ei a fost finalizat, anul trecut, hotelul Novotel. Vizavi de Cercul Militar National se afla celebra cafenea Casa Capsa. În 1852 a fost infiintata de Grigore Capsa cofetaria „La doi frati, Anton si Vasile Capsa. Deschiderea a fost facuta in fostul Han Damari, peste drum de biserica Zlatari, dar a fost mutata repede in casa Slatineanu, unde este si azi. Era un loc de întalnire frecventat de personalitațile politice marcante ale vremii. În 1886, Grigore Capsa a deschis un hotel si a inaugurat vestita cafenea, care a devenit cel mai important punct de întalnire a personalitãtilor politice romanesti si internationale, a celor gazetaresti, culturale si artistice, dar si a celor mai frumoase femei din epoca. Dupa 1932 a devenit cafeneaua scriitorilor si artistilor. In 2003 a fost redeschis Si hotelul.In imediata vecinatate se afla Teatrul Odeon care functioneaza intr-o cladire inaugurata în 1911, situata pe locul unei foste case a lui Costache Ghica. Dupã 1946, in aceastã cladire a functionat Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giulesti (sala Majestic), care, dupa 1990, a devenit Teatrul Odeon. Putin mai sus se gaseste Piata Revolutiei, flancata de alte constructii impunatoare. Una dintre ele este Muzeul Național de Arta al Romaniei. La inceput, aici era casa somptuoasa a stolnicului Dinicu Golescu, care,in 1837, a devenit Curtea Domneasca a lui Alexandru Ghica Voda.Intre 1859 si 1866, aici, a locuit Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. Din acest an a devenit locuinta domnitorului Carol I, insa in 1926, corpul central a fost distrus de un incendiu. Astfel, a fost necesara inlocuirea ei, ca atare fiind daramata. Palatul Regal, in forma literei „U, a fost construit pe acel terensi finalizat in 1937. In timpul Revolutiei din 1989, muzeul a fost incendiat. Tot în Piata Revolutiei se afla Palatul Senatului - un edificiu în stil neoclasic,in forma de „U. Initial a gazduit Consiliul de Ministri, apoi - sediul Comitetului Central al P.C.R., iar in prezent - Senatul Romaniei. Aceasta este cladirea de pe care a decolat elicopterul lui Nicolae Ceaușescu, pe 22 decembrie 1989.In aceeași piața, vizavi de Muzeul National de Arta, se gaseste si Biblioteca Centrala Universitara. Ea a fost construita pe locul cumparat de regele Carol I si proiectatade arhitectul francez Paul Gottereau, fiind finalizata în 1893 si numindu-se Fundatia Universitara Carol I. In 1895, dupa dotare si amenajare, a fost inaugurata de rege, in 1911 a fost extinsa, iar în 1914 a fost data in folosinta. In timpul Revolutiei din 1989, cladirea a fost incendiata, pierzandu-se fondul de carti rare. In 1990 au inceput lucrarile de reconstructie si modernizare a bibliotecii, redeschisa in 2001. Piata Revolutiei (fosta Piata a Palatului) adaposteste si Ateneul Roman, ridicat pe locul care a apartinut familiei Vacarestilor. Acesta a inceput sa fie construit in 1886, o parte din fonduri fiind adunata prin subscriptie publica, la indemnul „Dati un leu pentru Ateneu!. Planurile au fost realizate de arhitectul francez Albert Galleron, fiind folosita fundația deja turnata a manejului început de „Societatea Equestra Romana. Sala de concerte are 600 de locuri si 52 de loje (pe vremuri, aici se afla si Pinacoteca Statului). In fata edificiului este amenajat un scuar care poarta denumirea de Piata George Enescu. Aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata de Gheorghe Anghel. In spatele Muzeului de Arta, spre str. Ion Campineanu, între 1959 și 1960, a fost construita Sala Mare a Palatului, cu o capacitate de 4.060 locuri, o forma de amfiteatru si un regim de înãlțime de P+2E. Incepand cu 2007, va fi renovata timp de cel putin doi ani. Planurile municipalitatii includ de ceva vreme restructurarea totala a Pietei Revolutiei. Proiectul, realizat inca din 1997 si sustinut de Ordinul Arhitectilor din România, prevede impartirea zonei in trei piațete cu identitate aparte despartite de doua constructii noi. Piatetele vor fi amplasate astfel: una la Ateneul Roman, alta intre Palatul Regal si Biblioteca Naționala, iar cealaltai n fata Ministerului Aministratiei si Internelor. Macheta proiectului arata ca cele doua cladiri (Filarmonica Municipiului Bucuresti si Muzeul Revolutiei Romane) vor avea inaltimi de 30 m. Unul va fi amplasat pe platoul din fata ministerului, iar altul iîn parcarea din fata fostului restaurant Cina. Primãria doreste ca piata sa devina un spatiu public unde sa avem parte de agrement, magazine si plimbare activa. Din pacate proiectul este foarte controversat si taraganeazade foarte multa vreme. La intersectia dintre strazile Stirbei Voda si H. M. Berthelot, in deceniul al IX-lea al secolului trecut, a fost construit unul dintre marile complexe hoteliere (Hotel București), amplasat pe locul renumitului Hotel Splendid din anii 40. Trecand de intersectia cu una dintre strazile create intre anii 1980 și 1990, cunoscua astazi ca bd. Dacia, ajungem la cladirea Academiei Romane. Ea a fost construita in 1936, dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu. Putin mai departe descoperim Muzeul George Enescu (fostul Palat Cantacuzino), realizat dupa planurile arhitectului I. D. Berindei,in stilul baroc francez Ludovic al XVI-lea, pentru Gheorghe Grigore Cantacuzino, poreclit „Nababul (datoritã averii sale fabuloase). Dupa moartea acestuia din urma, cladirea a revenit fiului sãu, Mihai, care a lasat-o prin testament sotiei sale, Maruca, recasatorita în 1939 cu George Enescu. In preajma celui de-al doilea razboi mondial, a gazduit presedintia Consiliului de Ministri, iar in 1956 a devenit Muzeul Memorial George Enescu. Avand in vedere spatiul restrans al acestei artere de circulatie importante, obiectivele noi pot fi realizate numai prin eliminarea celor vechi. Pe Calea Victoriei pot fi admirate cladiri de la sfarșitul secolului al XIX-lea, din prima parte a secolului al XX-lea, din perioada interbelica din anii 50 sau 80, dar si contemporane. Aceastã strada a fost, estesi va fi o imbinare de stiluri arhitecturale si totodata o carte de istorie a Bucurestiului. Artera se termina in Piata Victoriei, in fata sediului Guvernului României. Se poate spune cã aceastã zonã reprezintã chintesența Cãii Victoriei, ce îmbinã noul cu vechiul. Aici se aflã clãdiri de birouri moderne, dar si vechi (Muzeul de Istorie Naturala„Grigore Antipa, Muzeul Țaranului Român). Calea Victoriei nu are dotãri specifice, toate utilitãțile, precum și grãdinițele, școlile, spitalele, gãsindu-se în zonele limitrofe. Piața Victoriei : aici se intersectează Calea Victoriei, Bulevardul Lascăr Catargiu, Bulevardul Iancu de Hunedoara, Str. Paris, Bulevardul Aviatorilor, Șoseaua Kiseleff, Bulevardul Ion Mihalache, str. Buzesti și Bulevardul Nicolae Titulescu.În Piața Victoriei se află Muzeul Național de Istorie Natural㠄Grigore Antipa”, Muzeul de Geologie, Muzeul Țăranului Român, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, pe șoseaua Kiseleff (la 2 min.) Monumentul Infanteristului român (arh. J. Bolborea), la 5 min pe Bul. Titulescu intersecție cu Banu Manta, Palatul Primăriei sect.1 și Palatul Victoria, sediul Guvernului României. Vecinatati: Muzeul National de Istorie a Romaniei (Palatului Poștelor): Palatul Poștelor a fost ridicat între 1894-1900. Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Național. Biserica Zlatari: Este situata langă Muzeul National de Istorie. A fost zidita in 1637 pe locul unei vechi biserici de lemn si apoi rezidita in 1715 din grija spatarului Mihai Cantacuzino. Biserica Doamnei: Este situata la intersecția Caii Victoria cu bulevardul Elisabeta. A fost ctitorita în 1683 de Maria Doamna, cea de-a doua sotie a lui Serban Cantacuzino. Grand Hôtel du Boulevard: Constructia cladirii a inceput in anul 1865 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu. Sediul central CEC: Este situat vizavi de Muzeul National de Istorie. Cladirea a fost ridicata in 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Cercul Militar Național: Cladirea Cercului Militar este situata vizavi de Grand Hôtel du Boulevard. A fost construita în 1912, in stil neoclasic francez, dupa planurile arhitectilor Dimitrie Maimarolu, Victor Stefanescu si Ernest Doneaud. Casa Capsa: Este situata in fata Cercului Militar National. Restaurant infiintat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitala Teatrul Odeon: Cladirea a fost ridicata pe locul unde a existat fosta casa a lui Costache Ghica. Teatrul de revista Constantin Tanase: Palatul Telefoanelor: A fost construit in anul 1933, dupa planurile arhitectilor americani Louis Weeks si Walter Froy. A fost la acea data cea mai inalta cladire din București (53 m). Hotelul Continental: Este situat la intersectia Caii Victoria cu strada Ioan Campineanu. Cladirea a fost construita in 1886 dupa planurile arhitectilor Emil Ritten Forster si I.I.Rasnovanu în stilul Renasterii germane. Pasajul Macca-Villacrosse: A fost realizat de catre arhitectul Filip Xenopol în anul 1891. Este acoperit cu sticla si adaposteste buticuri, cafenele si locuințe. Biserica Crețulescu: Biserica a fost ctitorită în 1722 de Iordache Crețulescu și de soția sa, Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Monumentul Renașterii Naționale: Este situat în Piața Revoluției. A fost construit de Alexandru Ghilduș și inaugurat în 2005. Muzeul Național de Artă al Romaniei (Palatul Regal): Este situat in Piața Revolutiei. Palatul a fost construit dupa planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu si inaugurat in anul 1937. Astazi, Palatul adaposteste Muzeul National de Arta. Palatul Senatului: Este situat in Piata Revoluției. Initial a fost Consiliul de Ministri, apoi sediul Comitetului Central al P.C.R. In prezent, cladirea gazduiește Ministerul Administratiei și Internelor. Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti: este situata vizavi de Muzeul National de Arta al Romaniei. Cladirea a fost construita în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau și inaugurată în 1895 de regele Carol I. Hotelul Athénée Palace (din rețeaua Hilton): Este situat vizavi de Ateneu. Este prima clădire din București în construcția căreia s-a folosit beton armat. Clădirea a fost construită în anii 1912-1914 după planurile arhitectului Théophile Bradeau. Ateneul Român: Este situat în Piața Revoluției. Edificiul a fost ridicat în perioada 1886-1888 după planurile arhitectului francez Albert Galleron. Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”. Biserica Albă: A fost ctitorita de preotul Neagu Dârvaș la începutul secolului al XVIII-lea. Interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu. Muzeul Colectiilor de Arta (Palatul Romanit): Cladirea a fost ridicata în 1883 pe locul fostei case boieresti Romanit, construita la inceputul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminata și amenajata de vistiernicul Romanit. Domnitorul Al.I. Cuza a inchiriat casa pentru a-si instala Cancelaria Domneasca. Din 1978 aici se afla Muzeul Colectiilor de Arta Muzeul Ceramicii si Sticlei (Palatul Stirbei): A fost construit în 1835 dupa planurile arhitectului francez Sanjouand. Uniunea Scriitorilor: Fosta casa Monteoru, construita dupa planurile arhitectului Nicolae Cutarida. Cazino Victoria: Este situat la intersecția Caii Victoria cu bulevardul Dacia si este fostul sediu al legatei germane la București. Clădirile Academiei Romane: Situate vizavi de Cazino Victoria. Cladirea Academiei este una din cele mai vechi din Capitala, fosta casă boiereasca Cesianu. Academia are sediul in aceasta cladire din 1890. Cladirea Bibliotecii Academiei a fost construita în 1936 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu si este situata in spatele gradinii Academiei. Biserica Sf. Nicolae Tabacu: Este situata vizavi de Academia Romana, construita la sfarsitul secolului al XVII-lea. Casa Vernescu: Casa a fost ridicata in jurul anului 1820 de familia Lens.In 1886 devine proprietatea lui Gheorghe Vernescu. Cladirea a fost refacuta in intregime de arhitectul Ion Mincu. Institutul de Istorie a Artei: Este situat la intersectia Csii Victoria cu strada G. Manu vizavi de Muzeul George Enescu si este fosta casa a avocatului Dissescu. Cladirea a fost construita de arhitectii Grigore Cerkez si A.Clavel în stil eclectic. Muzeul George Enescu (Palatul Cantacuzino): Cladirea a fost construita dupa planurile arhitectului I.D. Berindei in stilul rococo, neoclasic francez si art-nouveau in perioada 1898-1900. Fațada cladirii are o intrare monumentala strajuita de doi lei. In timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, palatul a fost sediul presedentiei Consiliului de ministri. Guvernul Romaniei Muzeul Satului, Muzeul Antipa, Muzeul Taranului Roman. RATB: 300, 381, 131, 34, 46. Metrou: Victoriei
Mai mult romaniarealestate.ro
3 camere
90 m²
270 €
25.01.2017
Inciriez apartament cu 3 camere cu centrala termica noua (calorifere noi) pe strada Cuza Voda din Focsani (vis a vis de Biserica Catolica -Casa Cartii -Teatru). Apartamentul are 3 camere, baie, bucatarie, balcon si este mobilat. Foarte aproape de piata, scoli, politie, tribunal, spital, restaurante, supermarket. Parcare in fata si in spatele blocului, parc cu spatiu de joaca pentru copii in spatele blocului. Perfect pentru o familie sau un sediu de firma, cabinet medical etc. Pret:280 € / lunar + 280€ depozit (se va face contract ). Contact: 0764153060 0762301380
Mai mult romimo.ro